România – subiect negativ în presa internațională. Politicienii de la București sunt avertizați în privința efectelor pe care le au disputele

Referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu și conflictul politic din România țin capul de afiș al presei internaționale, politicienii de la București fiiind avertizați în privința efectelor pe care continuarea disputelor le vor avea asupra stabilității țării și economiei românești.

De la mineriadele din anii ’90, presa internațională nu a mai scris atât de mult despre România ca în ultimele două zile, în care a analizat critic referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu, consemnând eșecul scrutinului și faptul că politicienii români continuă disputele, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra țării.

Desigur, cele mai multe articole au avut un caracter informativ, fiind trecute în revistă rezultatele referendumului și prezența la vot, dar există numeroase opinii critice și comentarii negative referitoare la contextul politic al referendumului și la faptul că politicienii români nu reușesc să pună punct unui război politic costisitor și să se întoarcă la treburile țării.

Pe lângă informațiile concrete, presa internațională a încercat să anticipeze evoluțiile politice post-referendum, apreciind că președintele Traian Băsescu va rămâne, cel mai probabil, în funcție, dar că disputele politice ar putea continua pe mai multe planuri.

Majoritatea publicațiilor consemnează că „pragul de participare nu a atins nivelul de 50% necesar pentru validarea referendumului” și că „85% dintre participanți s-au pronunțat în favoarea demiterii președintelui Traían Băsescu”, concluzia unanimă a presei internaționale fiind că „referendumul nu va fi validat”.

Modul în care s-a ajuns la suspendarea președintelui Traian Băsescu este reamintit în tonuri foarte critice, făcându-se referire la „încălcarea principiilor statului de drept” și la „atacul la adresa democrației”.

Euronews și cotidianul spaniol El Mundo au apreciat negativ participarea scăzută la referendum, deși această situație îl salvează pe președintele român de destituire, în timp ce alte articole au relatat despre participarea maghiarilor la referendum și despre declarațiile premierului ungar Viktor Orban, dar și despre „fraudarea” voturilor și cauzele lipsei de cvorum.

Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a redat declarația ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, care le-a cerut tuturor forțelor politice din România să înțeleagă rezultatul referendumului ca o „șansă pentru un nou început politic”, revenind la o „colaborare constructivă”.

Presa internațională a făcut și scenarii sumbre în urma referendumului, care includ continuarea disputelor acerbe dintre premier și președintele Traian Băsescu, cu efecte politice și economice greu de anticipat; lipsa de legitimitate a lui Traian Băsescu în calitate de șef al statului; eventuale măsuri punitive la adresa unor membri ai USL în cazul în care Traian Băsescu va rămâne în funcție.

Presa a preluat în special declarațiile contradictorii făcute după referendum de Traian Băsescu, Crin Antonescu și Victor Ponta. Astfel, au fost consemnate declarațiile lui Antonescu privind respectarea deciziilor Biroului Electoral Central și ale Curții Constituționale, dar și cele critice, cele ale lui Traian Băsescu privind boicotarea referendumului și tragerea la răspundere a responsabililor de „lovitura de stat” și cele ale premierului Victor Ponta conform cărora voința poporului nu poate fi ignorată și nu mai vrea să ajungă la o confruntare cu Traian Băsescu, trăgând „învățăminte” după tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă. În ceea ce îl privește pe premier, Euronews a amintit și despre solicitarea adresată de Ponta lui Băsescu de a demisiona din funcție, în contradicție cu declarațiile împăciuitoare.

Au existat relatări ample referitoare la cvorumul de la referendum și la procentul celor care au votat în favoarea demiterii lui Traian Băsescu. CNN a menționat că „votul de destituire a fost invalidat cu puțin”, în timp ce Reuters a titrat: „Cele mai multe voturi au fost în favoarea demiterii președintelui”.

Cea mai critică a fost presa din Marea Britanie (The Times, Reuters, BBC și The Telegraph) și SUA (CNN, Time, Boston Globe, Bloomberg), care a susținut că Traian Băsescu „supraviețuiește” referendumului privind demiterea sa din funcție. The Independent, Wall Street Journal și Huffington Post au arătat că președintele României „s-a luptat” pentru a-și păstra funcția politică. Absurdul situației de la București a fost sesizat de The Wall Street Journal, care a constatat că ambele părți și-au anunțat victoria după închiderea urnelor, în condițiile în care consultarea este validată de un prag al prezenței la vot de 50%, iar autoritățile electorale au estimat că pragul nu a fost atins la diferență mică.

Euronews și El Mundo au scris că „participarea scăzută la referendum îl salvează pe președintele român de destituire”, in timp ce El Pais și La Repubblica au apreciat rezultatul referendumului ca fiind o nouă victorie a lui Traian Băsescu.

Publicația ungară Nepszabadsag a emis chiar ipoteza că „Traian Băsescu a știut de la bun început că singura sa șansă de a rămâne în funcție este invalidarea referendumului, din cauza unei participări sub pragul de 50%” și a comentat dur că „în pofida promisiunii sale anterioare, nu s-a prezentat la vot, iar în ziua votării le-a cerut susținătorilor săi, în mai multe rânduri, să boicoteze referendumul”.

Dacă o mare parte a presei internaționale a analizat rezultatele raportându-se la Traian Băsescu, jurnalistul Karl-Peter Schwarz (Frankfurter Allgemeine Zeitung) i-a criticat aspru pe adversarii președintelui suspendat, spunând că referendumul „este o palmă răsunătoare pentru premierul Victor Ponta și pentru complicele său, Crin Antonescu, dornic de a deveni președinte”.

Atmosfera încordată din capitala României a fost ilustrată de Euronews prin imagini cu manifestanții din Piața Universității din seara referendumului, care scandau vehement lozinci împotriva președintelui suspendat Traian Băsescu. Relatările referitoare la referendum au cuprins și contextul convocării lui, fiind reamintită suspendarea președintelui Traian Băsescu, unele publicații făcând referire la „încălcarea principiilor statului de drept” și la „atacul la adresa democrației” (The Times, The Guardian, La Repubblica, La Stampa, Al Jazeera). Cunoscutul post de televiziune Al-Jazeera a consacrat un lung reportaj evenimentelor din România, intitulat „Este democratic referendumul din România?. Acesta a fost difuzat în cadrul emisiunii „Inside Story”, înregistrarea fiind postată pe vesiunea în limba engleză a site-ului Al-Jazeera.

Presa din Ungaria s-a axat pe boicotul maghiarilor din România la referendum, remarcând că participarea cea mai mică la vot a fost înregistrată în județele Harghita și Covasna și că declarațiile premierului ungar Viktor Orban de la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad au contribuit la absența acestora de la urne. Astfel, Nepszabadsag a constatat că posturile „Hir TV” și „Duna TV” au transmis „de mai multe ori” discursul premierului Viktor Orban, în care acesta îl îndemna pe maghiari să nu participe la vot. La rândul său, Magyar Hirlap a transmis reacțiile dure ale policienilor români la declarațiile premierului ungar.

O atenție specială față de suspiciunile de fraudă electorală a avut cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a remarcat numeroasele denunțuri din timpul referendumului, incocând anunțurile Ministerului Administrației și Internelor referitoare la existența a 179 de incidente. Aceeași publicație a prezentat aspecte controversate ale desfășurării referendumului, susținând că „Guvernul și mass-media oligarhului Dan Voiculescu, care a dirijat din umbră campania de suspendare a președintelui, au făcut uz de toate mijloacele lor pentru a-i determina pe români să participe la referendum”. „În orașul-port Constanța, primarul social-democrat Mazăre, împotriva căruia Procuratura derulează investigații sub acuzația comiterii mai multor infracțiuni, a format o brigadă în bikini pentru a-i atrage pe turiști în secțiile de votare amenajate în hoteluri, restaurante și baruri. Cota de participare a fost extrem de mare în circumscripțiile electorale aflate sub controlul total al social-democraților. În opt comune din județul valah Dolj numărul participanților l-a depășit pe cel ai locuitorilor”, arată FAZ.

Nick Thorpe, corespondentul BBC pentru Europa Centrală, a prezentat drept cauze ale absenteismului temperaturile de vară și „neîncrederea” în creștere în elita politică.

În relatările despre referendum au fost făcute și alte aprecieri, cum ar fi cele din El Pais și Le Monde, care au arătat că Traían Băsescu a devenit nepopular din cauza programului dur de austeritate. Pe de altă parte, La Stampa a prezentat acuzațiile aduse lui Băsescu potrivit cărora folosește puterea în scopuri personale și în mod autoritar și că a fost colaborator al poliției secrete a lui Ceaușescu. Frankfurter Allgemeine Zeitung nota că președintele suspendat, Traian Băsescu, nu a încălcat prevederi constituționale, așa cum s-a stabilit și într-o sentință a Curții Constituționale, ignorată de Parlament, dar că are alte probleme grave, legate, pe de o parte, de caracterul său și, pe de altă parte, de starea PDL-ului conservator din care provine.

După referendumul controversat, previziunile jurnaliștilor străini sunt sumbre, teama de continuarea disputelor și instabilitatea politică fiind dominantă. Ca posibile evoluții negative, presa internațională amintește de menținerea disensiunilor puternice dintre premier și președintele Traian Băsescu, ulterior repunerii acestuia în funcție, cu efecte în plan politic și economic. Financial Times, The New York Times și The Washington Post apreciază că lupta pentru putere dintre politicienii de rang înalt ai României pare să continue după ce membri ai coaliției de guvernare au insistat pe numărul mare de votanți împotriva lui Traian Băsescu. Acest aspect ar putea conduce la luni de instabilitate în România, la un impas politic între Guvern și președinte și la încercări continue de demitere a președintelui, consideră presa britanică și americană. The Jerusalem Post consemnează și că rezultatul referendumului a ridicat nivelul monedei naționale, leul, fapt ce înseamnă că disputa nesoluționată ar putea domina alegerile parlamentare din noiembrie și reformele încetinite legate de un acord cu Fondul Monetar Internațional.